După 30 de ani de la înlăturarea regimului Ceauşescu, evenimentele din decembrie 1989 continuă să suscite un interes deosebit. În primii câţiva ani după 1989, cu toată presiunea liniei impuse politic şi a justiţiei care a pronunţat hotărâri derutante pentru opinia publică, principalele necunoscute ale lui decembrie 1989 au fost în majoritate elucidate de către cercetătorii interesaţi în analiza acestor evenimente.

Lucrarea de faţă nu abordează decât tangenţial o serie de aspecte, cum ar fi istoria acţiunilor de stradă în decembrie 1989, psihologia maselor în zilele evenimentelor şi în perioada imediat următoare, atitudinea minorităţilor, organizarea manifestanţilor, rolul tineretului, nivelul de înţelegere de către masele de demonstranţi a fenomenelor politice care se derulau (la nivel internaţional şi în România), tortura în timpul evenimentelor şi după aceea, nivelul de implicare a serviciilor secrete străine, a modului în care unele structuri ale statului român l-au abandonat pe Ceauşescu, lăsându-l să calce în gol, realizarea loviturii de stat şi a diversiunii teroriste, care a permis apoi derularea unui întreg şir de evenimente.

Lucrarea de faţă nu este o carte de învăţătură. Ea nu îşi propune să dea soluţii la multiplele probleme pe care evenimentele din decembrie 1989 le-au adus în faţa societăţii româneşti.

O lucrare care se referă la un eveniment istoric declanşat şi derulat ca urmare a unor activităţi ale mai multor servicii secrete şi a unei întregi armate acoperite este o istorie a unei conspiraţii. În general, în perioada post-comunistă, lucrările privitoare la conspiraţii au fost etichetate de către reprezentanţii puterii post-comuniste şi de către susţinătorii ei în termeni peiorativi. Tot ceea ce aparţinea „teoriei conspiraţiei” a ajuns să fie trimis în derizoriu, când, de fapt, marile momente ale istoriei au fost rodul unor conspiraţii ale unora împotriva altora. Conspirațiile există și se derulează continuu, dar pentru manipularea popoarelor s-a mers până acolo încât tot ce nu convine mai marilor zilei este etichetat drept „teorie a conspirației”, iar mai nou „fake-news”. Din această cauză, la nivelul opiniei publice s-au născut şi s-au întreţinut confuzii.

Suntem convinşi că, după 30 de ani de la lovitura de stat, un număr mult mai mare de cetăţeni sunt pregătiţi să judece corect faptele pe care nu le-au înţeles în perioada imediat următoare evenimentelor şi să accepte realitatea aşa cum a fost ea, chiar dacă ea nu este conformă cu aspiraţiile lor.

Editura: Paul Editions

Autor: Corvin Lupu