Această carte nu este un tratat de filosofie, deși conține între paginile ei nume fundamentale ale gândirii. Nu este nici o poveste în sensul obișnuit al cuvântului, deși se desfășoară sub forma unei narațiuni cu personaje, dru-muri și întâmplări.

„Cartea devenirii” este, mai degrabă, o alegorie a gândirii în mișcare, o meditație literară despre felul în care omul încearcă, de milenii, să dea sens curgerii, timpului, adevărului și ființei.

Râul care curge în sus și în jos, O-rașul Gândului, fetița mută și întâlnirile ei cu marii filosofi nu trebuie citite ca simple ficțiuni simbolice, ci ca figuri ale unor tensiuni reale: între logică și viață, între sistem și experiență, între ex-plicație și mirare. Heraclit, Zenon, Platon, Hegel, Kant, Heidegger, Nietzsche și Zeron nu sunt personaje istorice reconstituite, ci voci ale spiritului, fiecare re-prezentând o posibilă formă de rapor-tare la lume.

În centrul cărții nu se află un con-cept, ci o chemare. Fetița fără nume, care vorbește rar și decisiv, nu propune o doctrină și nu oferă soluții. Ea tulbură, deschide, fisurează. Gesturile ei simple - o piatră aruncată, o tăcere, un cuvânt - devin evenimente ontologice, pentru că ne reamintesc ceva esențial: că viața nu se lasă epuizată de explicații, iar adevărul nu este o concluzie, ci un drum.

„Cartea devenirii” se adresează ci-titorului dispus să accepte neliniștea ca formă de luciditate. Ea nu cere adeziune, ci atenție; nu oferă certitudini, ci spații de reflecție. Este o carte despre a fi în mers, despre fragilitatea oricărui sistem în fața imprevizibilului viu și despre necesitatea de a păstra deschisă întrebarea, chiar și atunci - sau mai ales atunci - când pare că avem răspunsuri.

Dacă această carte are un rost, el nu este acela de a închide cercuri, ci de a le repune în mișcare. Pentru că devenirea nu este ceva ce se explică. Este ceva ce se locuiește.

Editura: Boem@

Autor: Petre Rău

Editura: Boem@

Autor: Petre Rău